Episodul 2 din seria „Taifas, în tinda inimii”

un ciclu de 21 de dialoguri interioare despre curaj, retragere și adevăr.

– La ce ne uităm acum, în interior?

– E această presiune din spatele ochiului și urechii drepte care vânează superficialitatea.

E ca un soldat ce stă la pândă să elimine tot ce e artificial, clișeic, non-uman.

Parcă e înrolat într-un război de salvare a autenticității și profunzimii umane.

Ucide tot ce sabotează conexiunea emoțională.

Și mai e o durere în jumătatea stângă a capului,

care îndeamnă la „tras pe dreapta”, la renunțare.

Ea vrea să fie „smart-worker” — sau mai bine zis, leneșă,

care nu o interesează să salveze nimic.

Ea îndeamnă la a fi modernă, cool, nonșalantă, fără sentimente,

liberă de orice obligații.

Nu are nevoie de nimeni și de nimic.

– Parcă îs două părți polarizate: supraimplicarea și nepăsarea.

– Da… sau Revoluționarul și Nonșalanța.

– Cum ar arăta viața ta fără Revoluționar?

– Hmm… anostă, banală, ca și când am fi roboți cu toții.

Sau niște produse în serie, mereu aceleași,

care se învârt pe o bandă rulantă.

– Care e frica acestui Revoluționar?

– Că-mi irosesc viața într-un deșert.

Sau ca niște deținuți într-o închisoare.

Mă gândesc la bunicul meu,

care a ales să spună NU colectivizării,

chiar și cu prețul vieții.

– Poți să vezi aievea puterea inimii acestui bunic când a spus NU?

– Da… e un mare act de curaj.

Lasă acest curaj și această durere să curgă…

– Ce ar fi viața ta fără cealaltă parte, Nonșalanța?

– Acum parcă Nonșalanța se contaminează cu curajul și durerea Revoluționarului.

Îmi vine să zic:

Nonșalanța e fiica curajului.

Nu mai e opusul.

Și s-a transformat în Retragere.

Retragerea din a nu ajuta, pentru că respect demnitatea celorlalți.

Retragerea din a nu mai salva.

– Ce face Revoluționarul?

– S-a făcut un Pescar.

Un Pescar ce privește fluxul și refluxul oceanului vieții.

Când e flux, își lansează barca la apă.

Când e reflux, rămâne la mal și contemplă ceea ce este.

Tu cum recunoști fluxul și refluxul în relațiile tale?

Când te implici – și când alegi să te retragi cu înțelepciune?

În cabinet, astfel de dialoguri devin spații vii de întâlnire între forțele noastre interioare.

Dacă simți chemarea să le asculți, putem porni împreună acest drum.